Life goes on!

“She, the first-born daughter of water, faced darkness and smiled, took mystery as her lover and raised light as her child“ ~Saul Williams

 

A trecut ceva timp de când nu am mai scris aici! A trecut ceva timp de când rătăcesc pe drumuri necunoscute, înconjurată de feţe familiare şi zâmbete trucate.

Ştii, mă bucur nespus că am revenit aici, mă bucură chiar şi rătăcirea mea, care, pe de o parte m-a ţinut departe de ceea ce iubesc cu adevărat, iar pe de altă parte m-a învăţat noi lecţii de viaţă.

Mergem înainte că înainte era mai bine, ne învaţă o vorbă din popor! Dar eu, parcă aş vrea să privesc puţin înapoi…  Şţii cum mi-a fost drumul? A fost împletit una caldă,  una rece! Am pierdut prieteni, rude, încrederea, dragostea, zâmbetul şi chiar pe mine!

Am învăţat, sau cel puţin aşa îmi place să cred, că am învăţat, lecţia trădării. Nimeni niciodată nu trebuie să fie mai important decât tine. TU esti cea mai importantă persoana din viaţa ta! Chiar dacă pare ciudat, aşa este! În călătoria vieţii vom păşi pe  drumuri alături de persoane cunoscute sau mai putin cunoscute, alături de fraţi, surori, părinţi, prieteni, dar vine un moment când fiecare trebuie să îşi urmeze propriul drum… în acest moment te întreb, cine mai este lâgă tine? Eşti pe cont propriu, nu? se spune că nu trebuie să faci ce face popa, ci ceea ce spune el. Eu nu vreau să dau sfaturi, nici nu sunt în măsură, dar ar fi bine să învăţăm din greşelile altora! Ce am făcut eu?

Nu m-am iubit suficient când a trebuit! Nu am avut suficientă încredere în mine când a trebuit, nu mi-am acordat atenţia pe care o meritam! de ce? Pentru că il iubeam prea mult pe EL! Primul meu gând dimineaţa era el, prima vedere dimineaţa era chipul lui somnoros, ultimul gând noaptea era EL, visele mele erau cu el….şi tot aşa…. până când ai să te întrebi? Până în ziua în care tocmai el mi-a arătat de ce trebuie ca eu să mă iubesc. Până în ziua în care, pentru el, eu, am devenit o altă ea!

De ce? Pentru că de dragul lui m-am schimbat. În fiecare relaţie apar momente în care partenerul face anumite lucruri care nu sunt tocmai pe placul nostru, şi îi cerem să se schimbe. Fără să realizăm construim o altă persoană, iar la final îi reproşăm: „te-ai schimabat! nu mai esti pesoana de care m-am îndrăgostit!” Eu m-am schimbat atât de mult încât, nu mă mai recunosc! Poate vor fi persoane care mă vor critica, prea puţin contează, niciuna din persoanele care vor face asta, nu a fost lângă mine când am avut nevoie.

Ce s-a întîmplat? Pe scurt, fără să transform postul ăsta într-unul lacrimogen, (poate cu altă ocazie), am făcut exact ceea ce le sfătuiam pe prietenele mele, să nu facă! „nu face din persoana de lângă tine, centrul universului tău”!. Dar cum noi, suntem buni sfătuitori şi atât, universul meu s-a destrămat, au rămas numai ruine, de când eu, am devenit o ală ea! Acum trebuie să reclădesc totul, singură.

Poate te întrebi de ce lecţia trădării? Eu m-am trădat pe mine pentru el, iar el m-a trădat pe mine pentru ea!

….to be continued

Eşti astăzi unde trebuie să fii, şi faci ceea ce trebuie să faci!